2. Cum produce Soarele energie?

Posted in FAQ on iulie 7, 2011 by Claudia Hotea

În nucleul Soarelui temperaturile ridicate şi presiunea extremă fac ca protonii (nucleii atomilor de hidrogen) să se ciocnească cu alţi protoni. Acest proces continuă până când patru protoni fuzionează împreună, creând un nucleu de heliu. Mecanismele de combinare a hidrogenului în heliu, numite fuziune nucleară, eliberează suficientă energie pentru ca Soarele să strălucească.

1. Cine a inventat telescopul?

Posted in FAQ on iulie 3, 2011 by Claudia Hotea

Istoricii îi atribuie acum meritele acestei invenţii lui Hans Lipperhey, un meşteşugar de lentile, care l-ar fi inventat în 1608. Astronomul italian  Galileo Galilei a început să costruiască şi să folosească telescoapele pentru a observa cerul abia la începutul următorului an. Lipperhey este singurul care a cerut o licenţă de inventator pentru telescop. Legenda ne spune că de fapt copiii lui Lipperhey ar fi descoperit în joacă telescopul şi utilizările lui.

40 de intrebari esentiale despre astronomie

Posted in FAQ on iulie 2, 2011 by Claudia Hotea

Deseori ca astronomi amatori începători avem diverse întrebări despre universul nostru, despre bazele astronomiei şi despre cam tot ce auzim de la cei mai avansaţi. Totuşi la fel de multe ori parcă ne e teamă să punem întrebările acelea evidente nu de alta dar ne e frică să nu ne facem de ruşine, să parem nişte ignoranţi şi uite aşa rămânem cu acele întrebări fără răspuns.

În această vară cu siguranţă multe din acele întrebări vor avea un răspuns. În zilele care vin vom aborda 40 dintre cele mai interesante şi totodată confuze întrebări cu care se confruntă atât astronomii amatori începători, cât şi oricine altcineva interesat de universul minunat care ne înconjoară.

Vă invit să staţi aproape de AstroClick şi să găsiţi un raspuns la întrebările voastre esenţiale despre astronomie.

Sondele spațiale între trecut și viitor

Posted in Misiuni spaţiale, Proiecte astronomice on februarie 9, 2011 by Claudia Hotea

După jumătate de secol de explorare a spațiului cu ajutorul roboticii, a venit momentul să trecem la nivelul următor. Misiunile spațiale nu mai sunt episodice, vizitele planetare nu mai sunt de scurtă durată, iar drumul sondelor nu mai este doar într-un singur sens. Orice previziune asupra activității de explorare interplanetară trebuie să înceapă de la sondele deja existente în orice stadiu de existență s-ar afla ele.

Chiar în timp ce scriu acest post diverse sonde spațiale sunt active în diverse locuri din sistemul solar. Majoritatea sunt de origine americană, iar restul sunt europene sau asiatice. Ele sunt fie pe traiectorii interplanetare sau deja au asolizat pe suprafața altor lumi. Câteva dintre cele mai importante sonde și destinațiile lor sunt:

Mercur – Sonda Messenger este programată să ajungă pe 18 martie 2011.

Venus - Sondele Venus Express (Europa) și Akatsuki (Japonia) sunt pe orbită și studiază atmosfera lui Venus.

Luna - Sonda Lunar Reconnaissance Orbiter (NASA) realizează o cartare a Lunii împreună cu satelitul chinez Chang’e 2.

Marte - Trei sateliti (Mars Odyssey, Mars Reconnaissance Orbiter și Mars Express) și un rover (Opportunity) care supraviețuiește în ciuda tuturor intemperiilor.

Centura de asteroizi - Sonda Dawn este deja acolo și se îndreaptă spre asteroidul 4 Vesta pe care îl va studia timp de un an ca mai apoi să plece spre planeta pitică Ceres.

Jupiter - Regele planetelor nu este momentan vizitat de către nici o sondă.

Saturn - Misiunea extinsă Cassini explorează întregul sistem de luni și inele.

Uranus și Neptun – Momentan giganții de gheață nu sunt pe lista de priorități.

Pluto - Sonda New Horizons hibernează  în așteptarea lui iulie 2015 când va ajunge în apropierea lui Pluto. După explorarea sa, astronomii doresc să o trimită mai departe spre îndepărtatele obiecte din Centura lui Kuiper.

Pioneer 10 și 11, Voyager 1 și 2 – Nu ar trebui uitate bătrânele sonde care încă sunt active și transmit date despre limitele sistemului solar și despre mediul spațiului interstelar.

Dacă acestea sunt proiectele în derulare în prezent, diferitele agenții spațiale plănuiesc pentru anul care vine noi expediții având ca ținte principale Luna, Marte, Venus și Jupiter. După expansiunea interesului pentru explorarea spațiului și către alte națiuni nu doar Statele Unite și Rusia, ne putem aștepta ca în următorii 10 ani să fim martorii unei expansiuni a traficului interplanetar. Esența acestui trafic se va schimba în contextul creșterii în preponderență a misiunilor permanente și a călătoriilor dus-întors. Chiar dacă atingerea principalelor ținte de interes din sistemul solar în prezent sau în viitorul foarte apropiat este un fapt cu adevărat revoluționar și surprinzător, până în 2020 va deveni mai mult ca sigur o rutină. Odată cu îmbunătățirea sistemelor hardware, interesul și finanțarea misiunilor va crește, iar proiecte care acum sunt puse în așteptare vor putea să fie realizate. Cel mai fantastic dintre toate acestea, ar fi ca misiunile din acest deceniu să se dovedească a fi precursorii deplasării umane în spațiul interplanetar și de ce nu atingerea unor ținte ca și Luna sau Marte.

Mic îndrumar pentru astronomul incepător

Posted in Astro-ştiri, Proiecte astronomice on februarie 7, 2011 by Claudia Hotea

Astronomia a fost, este și va fi o știință interesantă, palpitantă, plină de curiozități care va atrage mereu noi și noi amatori. Nu trebuie neapărat să fi absolvit studii de specialitate sau să lucrezi în acest domeniu pentru a te bucura de cer și a-i observa detaliile. A fi un astronom amator are multe avantaje. Poți să citești tot timpul ceva nou și interesant sau de ce nu, chiar să participi la diferite manifestări sub cerul înstelat. Dar pentru mulți începători cerul pare mai mult o îngrămădeală de stele și pur și simplu nu știu de unde să înceapă și mai ales încotro să se îndrepte. Dacă te încadrezi în această categorie, relativ pierdută, să zic așa, “în spațiu”, următorii pași sunt cât se poate de utili pentru tine:

1. Învață cerul la modul general

Încearcă să deprinzi cunoștințele de bază referitoare la mișcările aparente a obiectelor pe cer și în spațiu, principiile de bază ale orientării pe bolta cerească, fazele Lunii, etc. De asemenea este foarte folositor să înveți cât mai rapid constelațiile cele mai cunoscute. Poți începe cu cele mai strălucitoare și poți învăța câteva în fiecare anotimp. De exemplu, încearcă să descoperi pe cerul de iarnă Taurus și Orion, iar pe cel de vară Scorpius și Cygnus.

2. Studiază subiectul la modul serios

Încearcă să te documentezi aproape zilnic despre ce se întâmplă nou în astronomie. Ai la dispoziție atât site-uri românești (www.astro-info.ro) cât și străine (nasa.gov, spaceweather.com). În plus poți chiar să te abonezi la reviste prestigioase de astronomie, de genul SkyandTelescope sau Astronomy. Astfel vei putea îmbina aspectele științifice cu cele ale unui hobby. Dacă preferi ceva mai clasic, te poți îndrepta spre cărți sau ghiduri de observație care se găsesc prin librării sau biblioteci.

3. Încearcă înainte de a cumpăra

Înainte de a cumpăra un telescop este recomandabil să îl încerci pe acela sau pe unul asemănător. Uneori cei de la clubul de astronomie din orașul tău s-ar putea să dețină un model asemănător și cu siguranță te vor lăsa să îl încerci la o ieșire observațională. Rezervă-ți timp pentru această activitate, vizitează magazinele, întreabă pe cei cu experiență și garantat vei face alegerea cea mai bună.

4. Alege cu grijă locul de observații

Dacă vrei să observi Soarele, Luna, planetele sau stelele duble, nu contează extrem de mult ce locație îți alegi. Dar pentru a vedea obiecte slab strălucitoare și difuze, ca  nebuloasele sau galaxiile, ai nevoie de un cer negru. Câteva lucruri pe care trebuie să le verifici sunt poluarea luminoasă, distanța până la locul de observații, portabilitatea telescopului, cât de sigur este locul și condițiile meteo. Referitor la condițiile meteo, trebuie să observăm cât de senin va fi cerul și dacă este turbulență sau nu.

5. Observă Soarele cât poți de mult

Soarele este o țintă interesantă pentru începători pentru că este mare, luminos și plin de lucruri care se modifică zilnic. În orice caz, orice astronom trebuie să știe că Soarele nu se privește direct, nici cu ochiul liber, nici prin instrument. Trebuie să folosim un filtru potrivit care elimină radiațiile ultraviolete și infraroșii și care reduce luminozitatea Soarelui la un nivel acceptabil. Petele solare sunt foarte interesante pentru a fi observate și monitorizate.

6. Confortul este esențial

Confortul nu înseamnă doar să fim îmbrăcați adecvat în timpul iernii. El are de a face și cu poziția în care stăm atunci când ne uităm prin telescop. Dacă avem o poziție inconfortabilă și care ne solicită mușchii la maxim, este bine să încercăm să îmbunătățim situația. Putem să achiziționăm chiar un scaun pentru observații sau daca telescopul ne permite putem să observăm stând în picioare.

7. Fotografia este frumoasă, dar mare consumatoare de timp

Firește că dacă dorești poți și tu să faci fotografii obiectelor cerești. Totuși trebuie să știi că acest lucru cere foarte mult timp. De asemenea obținerea unei fotografii de o calitate înaltă implică două faze: realizarea cadrelor și procesarea. Există multe resurse care te pot ajuta să înveți arta astrofotografiei. Citește cât mai mult, fotografiază cât mai mult și vei obține rezultate pe care vei putea să le arați cu mândrie și altora.

8. Ține un jurnal

Chiar dacă nu ești omul jurnalelor, o astfel de unealtă este foarte utilă pentru a-ți aminti ce și când ai observat. De asemenea poți scrie ce detalii ai văzut, ce instrument ai folosit, optica folosită și condițiile meteo. De asemenea se poate nota și magnitudinea limită, adică ce magnitudine are cea mai slabă stea observabilă.

9. Devino un astronom social

Astronomia nu este un hobby care să îl ții doar pentru tine. Poți vizita planetarii, ieși la un star party, scrie pe forumuri sau te poți alătura unui club. Probabil alăturarea la un club este cea mai bună alegere deoarece împreună cu membrii clubului vei putea participa la seminarii, la cursuri, la observații și la o mulțime de alte evenimente. Implică-te cât poți de mult și rezultatele vor fi pe măsură.

10. Observă totul!

Încearcă să nu te limitezi la un domeniu de nișă în astronomie. Gustă puțin din fiecare și apoi decide dacă vrei să dedici mai mult timp unuia sau altuia. Spectacolul ceresc este prea complex pentru a ne limita doar la câteva aspecte. Așa că poți să te bucuri de comete, meteori, planete, Lună, eclipse, galaxii, nebuloase și multe altele. Doar încercându-le pe fiecare vei putea să te bucuri de univers și să te feliciți pentru că ți-ai ales un hobby cu adevărat interesant.

Așa că nu mai sta pe gânduri și începe chiar de azi minunata călătorie în lumea a tot ce ne înconjoară. Cu siguranță nimeni nu va regreta alegerea făcută.


2011 – eclipsa de inceput de an

Posted in Eclipse on ianuarie 5, 2011 by Claudia Hotea

Aș putea spune că deja alergatul după eclipse devine o tradiție, iar eclipsa parțială de soare de ieri, 4 ianuarie 2011, nu face excepție. Am așteptat-o cu multă nerăbdare, firească de altfel, știind că o astfel de ocazie nu poate fi ratată. Dimineața, dezamăgire aproape totală, cer plin de nori cu puține șanse de senin, și câte două-trei găuri sporadice. Totuși membrii astroclubului erau pe poziții.

Pe când părea că nu mai avem nici o șansă, o informație primită la timp ne-am făcut să ne urcăm în mașină și să gonim spre locuri dinafara Sighetului unde părea că cerul ne mai dă o șansă. Am pornit în goană spre ieșirea din oraș și am reușit să o vedem printre nori. O eclipsă frumoasă, fotogenică, observabilă în mare parte cu ochiul liber datorită pânzei de nori. Peisajul de iarnă și eclipsa fantomatică va rămâne în amintirea noastră și în fotografiile realizate de Sorin.

Și în restul țării eclipsa a fost observată ba prin nori și ceață, ba pe cer senin. Oricum ar fi fost condițiile a fost o bucurie să începem anul acesta atât de bogat în evenimente cu o eclipsă reușită.

Cea mai tânără gaură neagră descoperită

Posted in Astro-ştiri, Găuri negre on noiembrie 15, 2010 by Claudia Hotea

Astronomii de la NASA au descoperit cu ajutorul Observatorului cu Raze X Chandra dovezi ale existenţei unei găuri negre aflată în vecinătatea noastră cosmică. Gaura neagră care are o vârstă de 30 de ani, oferă o ocazie unică de a urmări dezvoltarea acestui tip de obiect încă de la începuturile sale. Ea va ajuta cercetătorii să înţeleagă cum explodează stelele masive, care dintre ele lasă în urmă găuri negre sau stele neutronice şi numărul de găuri negre din galaxia noastră şi din alte galaxii.

Obiectul descoperit este o rămăşiţă a supernovei SN 1979C, o supernovă din galaxia M100, aflată la aproximativ 50 de milioane de ani lumină de Pământ. Datele adunate de astronomi arată faptul că o sursă strălucitoare de raze X a rămas constantă din 1995 până în 2005. Acest lucru sugerează faptul că obiectul respectiv este o gaură neagră care se hrăneşte cu materia rămasă în urma supernovei.

Chiar dacă dovezile înclină spre ipoteza unei găuri negre nou formate în SN 1979 C, o altă posibilitate la fel de fascinantă ar fi că responsabilă pentru emisia de raze X este o stea neutronică tânără care se învârte foarte rapid şi împrăştie un vânt solar puternic încărcat cu particule energetice. Această ipoteză ar face din SN 1979 C cea mai tânără şi mai strălucitoare nebuloasă pulsar şi cea mai tânără stea neutronică cunoscută până în prezent. Pulsarul din Crab nebula este cel mai cunoscut exemplu de acest fel şi are vârsta de 950 de ani.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.