Scânteieri de soare pe Titan

Sonda spaţială Cassini a capturat prima imagine a unei raze de soare care s-a reflectat dintr-un lac de pe Titan, satelitul lui Saturn. Această imagine confirmă prezenţa unor substanţe lichide într-o zonă marcată de bazine mari de pe suprafaţa satelitului.

Cercetătorii au fost în alertă pentru a descoperi aceste scânteieri de când Cassini a început să orbiteze planeta Saturn în 2004. Emisfera nordică a lui Titan, care are mai multe lacuri decât cea sudică, este învăluită în noaptea caracteristică iernii. Soarele a început să lumineze lacurile nordice în timp ce ne apropiam de echinocţiul din august 2008. De asemenea, atmosfera lui Titan a blocat reflecţiile luminii solare. Imaginea de pe Titan a fost capturată pe 8 iulie 2009, folosind spectometrul vizual şi cu infra-roşu al lui Cassini.

Descoperirea arată că Titan are un ciclu hidrologic continuu care aduce lichidele la suprafaţă. Bineînţeles că în cazul lui Titan, lichidul participant la ciclul hidrologic este metanul nu apa, ca şi cum este pe Terra.

Geminide – maximul în noaptea aceasta

În fiecare an, la mijlocul lunii decembrie are loc maximul ultimului curent major de meteori al anului – Geminidele. Acest curent este probabil unul dintre cei mai siguri şi constanţi curenţi de meteori ai anului. Intotdeauna activitatea Geminidelor este buna, iar predicţiile au un grad mare de precizie. Mai mult, în ultima perioadă s-a constatat ca de la un an la altul activitatea Geminidelor este în continuă creştere. Dacă în 1860 Geminidele aveau un ZHR de 35, în prezent rata zenitală a ajuns la aproximativ 110 meteori/ora. Singurul minus al Geminidelor este perioada rece în care are loc maximul.

În 2009 maximul Geminidelor se produce în dimineaţa zilei de 14 decembrie, în jurul orei 7 (ora oficială a României). Astfel, noaptea maximului este noaptea de 13/14 decembrie 2009. International Meteor Organization (IMO) a prognozat pentru maximul Geminidelor în 2009 un ZHR de 120. DToate detaliile si informatiile pentru observarea Geminidelor le gasiti pe pagina de dedicata pe AstroInfo.

Aurore pe Saturn

Aurorele boreale şi australe de pe Pământ sunt nişte oaspeţi obişnuiţi ai latitudinilor polare şi pot fi admirate de către cei care locuiesc acolo şi nu numai. Totuşi spectacolul luminos oferit de aurore par să nu fie caracteristic doar planetei noastre. Recent sonda Cassini a monitorizat nişte frumoase aurore boreale pe Saturn.

Aurorele lui Saturn se formează la aproximativ 1200 de km deasupra atmosferei planetei. Ele formează un inel de lumină strălucitoare mai mare chiar decât Pământul. Aurorele saturniene sunt foarte asemănătoare cu cele de pe Pământ având aproximativ aceeaşi configuraţie în raport cu Saturn, ca şi cele pământene în raport cu Terra. Cassini a transmis imagini cu aceste aurore, iar noile descoperiri sunt un pas important în a înţelege fenomenele vremii în spaţiu.

Pentru mai multe informaţii despre aurorele saturniene, puteţi viziona un scurt film cu Andy Ingersoll, cercetător în cadrul misiunii Cassini. Vizionaţi filmul AICI.

SOS – Observatorul General Vasile Urseanu

Observatorul Astronomic “General Vasile Urseanu” se află pe bulevardul Lascăr Catargiu şi este singurul observator popular din capitala României. Vasile Urseanu a fost amiral de marină şi a înfiinţat prima Societate Astronomică din România, pe care a înzestrat-o cu sediu şi lunetă. Casa a fost construită la începutul secolului al XX-lea, aproximativ 1912. După moartea amiralului, casa a fost donată municipalităţii. În cadrul Observatorului există încă luneta cumpărată de Vasile Urseanu la începutul secolului al XX-lea.

Arhitectura casei pare să amintească de structura superioară a unei nave maritime, punctul de observaţie fiind cupola care adăposteşte luneta. Este o construcţie frumoasă, cu două intrări spectaculoase, cu balcoane semicirculare ale căror feronerie denotă eleganţă. Decoraţia în stil art-nouveau e plină de motive marine: nereide, peşti, scoici, alge şi ancore. Din păcate construcţia este într-o stare avansată de degradare.

Cum putem noi ajuta această minunată instituţie pentru a-şi recăpăta frumuseţea de altă dată? Nimic mai simplu. Televiziunea Română derulează în această toamnă, în premieră naţională, programul “Restaurare” (Restoration). “Restaurare” este o campanie la nivelul întregii ţări, în sprijinul restaurării clădirilor şi monumentelor istorice. In finala ce se va desfăşura pe 1 decembrie sunt un total de 3 clădiri competitoare. Pentru a ajuta Observatorul să câştige această cursă puteţi acorda votul vostru prin SMS sau prin telefon, menţionând numărul aferent monumentului. Numărul alocat Casei Amiral Urseanu este 3.

Număr pentru reţeaua Romtelecom: 0900-160-440 – cu tariful de: 0,95 € (TVA inclus).

Număr pentru SMS-uri: 1388 – cu valabilitate în toate reţelele de telefonie mobilă din ţară – cu tariful de: 0,95 € (TVA inclus).

Dacă doriţi să donaţi pentru restaurarea monumentelor aflate în pericol, o puteţi face direct donând în contul de mai jos. Banii vor  fi folosiţi pentru restaurarea monumentului câştigator, desemnat în  urma votului publicului în data de 1 decembrie. Contul Fundaţiei Art Production deschis special pentru proiectul Restaurare este:  RO37 BACX 0000 0001 3148 8001  Unicredit Tiriac Bank-Sucursala Millennium.

Ajutaţi astronomia românească ajutând Observatorul Astronomic “General Vasile Urseanu”!

NASA dezvăluie secretele Căii Lactee

Anul Internaţional al Astronomiei continuă seria de manifestări dedicate celor 400 de ani de când Galileo Galilei a îndreptat pentru prima dată o lunetă spre cer. Una din cele mai importante manifestări are în centrul său NASA şi activităţile sale. Pentru publicul larg, dar şi pentru astronomii amatori şi profesionişti, NASA va dezvălui imagini nemaivăzute ale centrului galaxiei noastre. Aceste imagini vor fi puse la dispoziţia a mai mult de 150 de planetarii, muzee, biblioteci şi şcoli de-a lungul Statelor Unite ale Americii.

Fotografia gigantică este expresia imortalizată a unui centru galactic în plină acţiune, unde forţe imense se ciocnesc şi formează miezul galactic. Imaginea este o compoziţie a trei imagini surprinse de Telescopul Spaţial Hubble, Telescopul Spaţial Spitzer şi Observatorul cu raze X Chandra. Experţii care lucrează cu cele trei telescoape au asamblat cu grijă imaginea finală într-un mozaic foto care oferă cea mai detaliată viziune asupra misteriosului miez al Căii Lactee.

Imaginea, pe care o putem vedea în partea stânga sus, prezintă spectacolul inedit al evoluţiei stelelor, de la regiunile unde stelele iau naştere, la stele tinere şi fierbinţi, la stele bătrâne şi reci, ajungând până la resturile de stea ce au format găuri negre. Toată activitatea stelară se petrece pe fondul unui mediu ostil în centrul căruia domină o gaură neagră super-masivă, de patru milioane de ori mai masivă decât Soarele nostru.

Să ne bucurăm dar de această imagine palpitantă a centrului galaxiei noastre împreună cu lumea întreagă, aducând un omagiu acestui An Internaţional al Astronomiei.

Remember “Nopţi Galileene”

Acum la sfârşit de octombrie, astronomii din întreaga lume şi-au reunit forţele într-o manifestare de bun agur în cinstea marelui astronom italian Galileo Galilei. Din 22 octombrie până pe 24, unii chiar 25 octombrie, au avut loc evenimente astronomice pe între întinsul ţării.

Deşi toamna nu e tocmai anotimpul cel mai propice pentru organizarea de observaţii cu publicul, totuşi până la urmă “Nopţile Galileene” au fost un real succes. În Sighetu-Marmaţiei, festivităţile au fost deschise joi, 22 octombrie, printr-o serie de prezentări astronomice la care au participat zeci de copii. Deşi vremea ne-a încurcat puţin planurile vineri, duminică a fost mai îngăduitoare şi până în jurul orei 20, membrii clubului au împărtăşit cu sutele de curioşi puţin din minunile universului. Au fost observate petele solare, craterele lunare şi Jupiter împreună cu sateliţii galileeni. Evenimentul a fost puternic mediatizat în presa locală, unde s-au dat interviuri şi comunicate de presă.

Aşteptăm cu nerăbdare noi manifestări astronomice, pentru ca să facem o tradiţie din aceste seri minunate.

Start “Nopţi Galileene”

După succesul incontestabil al celor 100 de ore de astronomie, luna octombrie vine cu o nouă provocare pentru toţi astronomii şi iubitorii cerului. Vom sărbători din nou minunata ştiinţă a astronomiei şi vom delecta publicul cu activităţi diverse puse la dispoziţia sa.

În spiritul sărbătorii, blogul AstroClick, împreună cu site-ul de specialitate AstroInfo va fi alături de astronomii din ţara noastră în dorinţa de a relata cât mai fidel evenimentele şi  va prezenta o serie de mini-articole dedicate realizărilor şi vieţii aceluia care a fost Galileo Galilei. Manifestările propriu-zise, organizate de diversele cluburi de pe tot globul vor debuta pe data de 22 octombrie 2009 şi se vor încheia pe 24 octombrie 2009.

Astroclubul SARM Sighet va fi şi de data aceasta activ în partea de nord a ţării. În colaborare directă cu trei şcoli din Sighet vom organiza diverse evenimente la care sunt invitaţi toţi cei doritori. Nopţile Galileene vor începe pe data de 22 octombrie 2009, la ora 11 printr-o prezentare de referate la Şcoala “Ioan Mihalyi de Apşa”. În jurul orei 12, echipa Astroclubului se va deplasa la Colegiul Naţional “Dragoş Vodă”. Aici manifestarea astronomică se va împleti cu evenimentele organizate cu ocazia serbării a 90 de ani de la înfiinţarea liceului. Programul va începe cu o prezentare de referate în limba română, urmată de un scurt moment în limba italiana. Apoi cei prezenţi vor putea admira o expoziţie de fotografie semnată de către prof. Sorin Hotea. Ziua se va încheia la Liceul de Industrie Mică şi Servicii, cu o prezentare pe teme astronomice.

Pe 25 octombrie, publicul sighetean este invitat la observaţii în aer liber în parcul Grădina Morii. Aici pe lângă observaţii, cei interesaţi vor putea să viziteze şi un stand de instrumente şi materiale cu caracter astronomic al magazinului Astromagazin, care este şi de data aceasta alături de noi.

Vă aşteptăm în zilele următoare pe AstroClick pentru noi informaţii despre Nopţile Galileene. Dacă vrei să participi la vreuna dintre manifestări şi nu ştii cum să ajungi acolo, dă-ne un e-mail la adresa astronomyclick@gmail.com şi te vom îndruma.

Impact lunar – 9 octombrie 2009

În dimineaţa zilei de 9 octombrie 2009, sonda NASA LCROSS şi racheta Centaur se vor prăbuşi controlat pe suprafaţa Lunii.  Impactul celor două obiecte au scopul de a descoperi urme de apă îngheţată care s-ar putea afla pe solul craterului Cabeus. Craterul Cabeus este situat aproape de polul sud al Lunii.

Descoperirea resurselor de apă pe Lună este un lucru important atât ştiinţific cât şi economic. Costurile care implică transportarea unui litru de apă de pe Pământ pe Lună se ridică la aproape 30.000 de dolari. O sumă considerabilă pentru orice proiect care se vrea a fi dezvoltat pe Lună. Dacă NASA va găsi resurse de apă pe Lună, aceasta ar putea însemna enorm pentru viitori colonizatori ai săi. Pe lângă întrebuinţarea fizică a apei, molecula de apă poate fi folosită pentru producerea de oxigen sau de combustibil pentru rachete.

Urmele de apă vor fi căutate în cei doi nori de praf care se vor ridica după cele două impacturi. Telescopul spaţial Hubble, sonda LRO şi alte telescoape de pe Pământ vor monitoriza zona impactului pentru a depista urme de apă. Cercetătorii care se ocupă de această emisiune spun că norul de praf dislocat de impact va putea fi văzut chiar şi cu telescoapele care au apertura de 10 inci.

Vom putea urmări live momentul impactului în jurul orei 14:30 pe NASA TV.

Explorează Luna cu Astroclick – partea a II-a

După o scurtă perioadă de absenţă AstroClick revine cu partea a doua din seria “Explorează Luna cu AstroClick”. Suntem siguri că aţi reuşit să vedeţi primele trei cratere propuse, iar acum vom continua periplul lunar cu încă trei cratere.

1. Craterul lui Copernicus

Craterul lui Copernicus este una dintre cele mai faimoase formaţiuni lunare. Această zonă de impact este centrul unui sistem de raze care se întind pe o suprafaţă de 800 de km. Copernicus are o lăţime de 93 km. Din cauza adâncimii sale considerabile de 3750 metri, răsăritul şi apusul soarelui crează nişte jocuri de lumini şi umbre spectaculoase. Cel mai înalt vârf din interiorul craterului se ridică până la 1200 metri deasupra bazei craterului. Copernicus are o formă preponderent hexagonală.

2. Craterul Torricelli

Craterul Torricelli are o formă mai ciudată de pară. Această formă îşi are explicaţia prin faptul că partea sa vestică este deschisă şi comunică cu un alt crater mai mic. Ambele structuri se găsesc în partea superioară a unei formaţiuni circulare denumită Torricelli R. Craterul principal situat la est are o lungime de 11 km, iar întreaga formaţiune se întinde pe circa 23 de kilometri.

3. Craterul Gassendi

Craterul Gassendi este o formaţiune extrem de frumoasă şi interesantă ce măsoară 110 km lungime. Datorită particularităţilor sale spectaculoase ne va reţine atenţia cu siguranţă un timp îndelungat. Craterul Gassendi conţine un sistem complex de dealuri, rifturi şi munţi care dau personalitate craterului. La nord craterul Gassendi A comunică cu Gassendi B. Împreună cele două cratere dau impresia unui inel cu diamente.

Vă provocăm să exploraţi Luna în căutarea celor prezentate mai sus şi să rămâneţi aproape de AstroClick pentru următoarele părţi din Explorează Luna cu AstroClick. Pentru a vă uşura munca puteţi accesa această hartă lunară unde se regăsesc principalele forme de relief. Harta o puteţi descărca AICI.

Explorează Luna cu AstroClick – partea I

Satelitul natural al planetei noastre oferă de fiecare dată o nouă provocare pentru observatorii săi. De aceea multă lume este fascinată de relieful lunar de fiecare dată când îl priveşte prin telescop. Pentru toţi cititorii AstroClick, vă provocăm să ieşiti afară cu telescopul şi să încercaţi să localizaţi împreună cu noi 12 dintre cele mai frumoase locaţii lunare.

Deşi Luna plină poate fi fascinantă, totuşi această fază a Lunii nu este potrivită pentru observarea reliefului lunar. De aceea timpul cel mai propice de observaţii este după Luna Nouă până cu 2 zile înainte de Primul Pătrar şi cu 2 zile după Ultimul Pătrar până la Luna Nouă. Nu uitaţi că Luna este un obiect foarte strălucitor de aceea o sa aveţi nevoie de un filtru lunar pentru a putea să distingeţi mai bine detaliile de pe suprafaţa ei. Să începem dar călătoria printre cele mai frumoase “peisaje” selenare.

1. Craterul lui Arhimede

Craterul lui Arhimede se află la 30° latitudine nordică centrat între emisfera estică şi vestică. Craterul se află în interiorul Mare Imbrium, fiind cel mai întins crater din această zonă. Craterul are 83 de kilometri lăţime şi se întinde la nord-vest de cel mai mare lanţ muntos al Lunii, Munţii Apenninus.  Interiorul craterului este plan fără vreo proeminenţă şi se presupune că a fost inundat cu lavă. Marginile sale sunt brăzdate de urme de meteori. Printr-un telescop de 8-inci sau mai mare putem observa pe suprafaţa craterului alte formaţiuni mai mici de impact. Pentru o perspectivă mai bună asupra craterului, se recomandă observarea acestuia în jurul Primului Pătrar.

2. Sinus Iridium

Sinus Iridium sau Golful Curcubeelor se află pe partea de nord-west a Lunii şi se întinde pe 260 de km. La nord de Sinus Iridium se află lanţul muntos al Munţilor Jura. Cratere mici sunt presărate pe suprafaţa lină a lui Sinus Iridium. Cel mai mare dintre cratere poartă numele de Laplace A.

3. Craterul Clavius

Acest crater este al treilea ca mărime de pe partea vizibilă a Lunii. Craterul este vizibil cu ochiul liber şi se întinde pe 225 km. Sunt multe lucruri interesante de observat în acest crater. De exemplu lanţul de cratere mai mici care se găsesc în interiorul său. Dacă pornim de la peretele estic vom putea vedea craterul Oblong Rutherfurd ce măsoară 54 de km, urmat de Clavius D, C, N, J şi JA fiecare având de la 8 la 21 de km diametru. Pe lângă acestea, numeroase alte cratere mai mici se găsesc în acest crater cu adevărat spectaculos.

Vă provocăm să exploraţi Luna în căutarea celor prezentate mai sus şi să rămâneţi aproape de AstroClick pentru următoarele părţi din Explorează Luna cu AstroClick. Pentru a vă uşura munca puteţi accesa această hartă lunară unde se regăsesc principalele forme de relief. Harta o puteţi descărca AICI.