„Fraţii” Soarelui

Majoritatea stelelor se nasc în roiuri de stele şi avem multe dovezi că şi Soarele nostru a luat naştere în acest fel. Materialul de bază al sistemului solar a fost îmbogăţit de resturile unei supernove care a explodat la o distanţă mai mică de 5 ani-lumină.  În prezent, astfel de stele masive există doar la peste 300 de ani-lumină de Soare.  Totuşi în trecut e posibil să fi avut astfel de stele în preajma sistemului solar. Dar oare unde se găsesc vecinii Soarelui din roiul iniţial?

Unii dintre vecini au rămas surprinzător de aproape. Roiul iniţial a avut o masă cuprinsă între 500 şi 3000 de mase solare şi un diametru mai mic de 20 de ani-lumină. Dovezi ale masei şi mărimii roiului sunt prezente în structura chimică a Centurii lui Kuiper (Kuiper Belt). Unele obiecte din centură sunt încă fierbinţi din punct de vedere dinamic. Ele au fost împrăştiate cel puţin de gravitaţia un roi de stele care a trecut la începuturi pe lângă sistemul solar.

Ca şi alte roiuri deschise, roiul în care Soarele s-a născut, s-a dezintegrat în timp. Multe dintre stele au migrat înspre alte roiuri din Calea Lactee, pe parcursul celor 27 de revoluţii complete în jurul centrului galactic, pe care ele şi Soarele le-au străbătut de la originea lor. Totuşi între 10 şi 60 de „fraţi” ai Soarelui au rămas la mai puţin de 300 de ani-lumină de noi şi încă circulă pe traiectorii paralele cu noi. Găsirea a câtorva stele de acest tip ar putea determina tipul roiului de unde provenim şi locaţia din galaxie unde Soarele s-a născut.

Anunțuri

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: