Archive for the Proiecte astronomice Category

Sondele spațiale între trecut și viitor

Posted in Misiuni spaţiale, Proiecte astronomice on Februarie 9, 2011 by Claudia Hotea

După jumătate de secol de explorare a spațiului cu ajutorul roboticii, a venit momentul să trecem la nivelul următor. Misiunile spațiale nu mai sunt episodice, vizitele planetare nu mai sunt de scurtă durată, iar drumul sondelor nu mai este doar într-un singur sens. Orice previziune asupra activității de explorare interplanetară trebuie să înceapă de la sondele deja existente în orice stadiu de existență s-ar afla ele.

Chiar în timp ce scriu acest post diverse sonde spațiale sunt active în diverse locuri din sistemul solar. Majoritatea sunt de origine americană, iar restul sunt europene sau asiatice. Ele sunt fie pe traiectorii interplanetare sau deja au asolizat pe suprafața altor lumi. Câteva dintre cele mai importante sonde și destinațiile lor sunt:

Mercur – Sonda Messenger este programată să ajungă pe 18 martie 2011.

Venus – Sondele Venus Express (Europa) și Akatsuki (Japonia) sunt pe orbită și studiază atmosfera lui Venus.

Luna – Sonda Lunar Reconnaissance Orbiter (NASA) realizează o cartare a Lunii împreună cu satelitul chinez Chang’e 2.

Marte – Trei sateliti (Mars Odyssey, Mars Reconnaissance Orbiter și Mars Express) și un rover (Opportunity) care supraviețuiește în ciuda tuturor intemperiilor.

Centura de asteroizi – Sonda Dawn este deja acolo și se îndreaptă spre asteroidul 4 Vesta pe care îl va studia timp de un an ca mai apoi să plece spre planeta pitică Ceres.

Jupiter – Regele planetelor nu este momentan vizitat de către nici o sondă.

Saturn – Misiunea extinsă Cassini explorează întregul sistem de luni și inele.

Uranus și Neptun – Momentan giganții de gheață nu sunt pe lista de priorități.

Pluto – Sonda New Horizons hibernează  în așteptarea lui iulie 2015 când va ajunge în apropierea lui Pluto. După explorarea sa, astronomii doresc să o trimită mai departe spre îndepărtatele obiecte din Centura lui Kuiper.

Pioneer 10 și 11, Voyager 1 și 2 – Nu ar trebui uitate bătrânele sonde care încă sunt active și transmit date despre limitele sistemului solar și despre mediul spațiului interstelar.

Dacă acestea sunt proiectele în derulare în prezent, diferitele agenții spațiale plănuiesc pentru anul care vine noi expediții având ca ținte principale Luna, Marte, Venus și Jupiter. După expansiunea interesului pentru explorarea spațiului și către alte națiuni nu doar Statele Unite și Rusia, ne putem aștepta ca în următorii 10 ani să fim martorii unei expansiuni a traficului interplanetar. Esența acestui trafic se va schimba în contextul creșterii în preponderență a misiunilor permanente și a călătoriilor dus-întors. Chiar dacă atingerea principalelor ținte de interes din sistemul solar în prezent sau în viitorul foarte apropiat este un fapt cu adevărat revoluționar și surprinzător, până în 2020 va deveni mai mult ca sigur o rutină. Odată cu îmbunătățirea sistemelor hardware, interesul și finanțarea misiunilor va crește, iar proiecte care acum sunt puse în așteptare vor putea să fie realizate. Cel mai fantastic dintre toate acestea, ar fi ca misiunile din acest deceniu să se dovedească a fi precursorii deplasării umane în spațiul interplanetar și de ce nu atingerea unor ținte ca și Luna sau Marte.

Anunțuri

Mic îndrumar pentru astronomul incepător

Posted in Astro-ştiri, Proiecte astronomice on Februarie 7, 2011 by Claudia Hotea

Astronomia a fost, este și va fi o știință interesantă, palpitantă, plină de curiozități care va atrage mereu noi și noi amatori. Nu trebuie neapărat să fi absolvit studii de specialitate sau să lucrezi în acest domeniu pentru a te bucura de cer și a-i observa detaliile. A fi un astronom amator are multe avantaje. Poți să citești tot timpul ceva nou și interesant sau de ce nu, chiar să participi la diferite manifestări sub cerul înstelat. Dar pentru mulți începători cerul pare mai mult o îngrămădeală de stele și pur și simplu nu știu de unde să înceapă și mai ales încotro să se îndrepte. Dacă te încadrezi în această categorie, relativ pierdută, să zic așa, „în spațiu”, următorii pași sunt cât se poate de utili pentru tine:

1. Învață cerul la modul general

Încearcă să deprinzi cunoștințele de bază referitoare la mișcările aparente a obiectelor pe cer și în spațiu, principiile de bază ale orientării pe bolta cerească, fazele Lunii, etc. De asemenea este foarte folositor să înveți cât mai rapid constelațiile cele mai cunoscute. Poți începe cu cele mai strălucitoare și poți învăța câteva în fiecare anotimp. De exemplu, încearcă să descoperi pe cerul de iarnă Taurus și Orion, iar pe cel de vară Scorpius și Cygnus.

2. Studiază subiectul la modul serios

Încearcă să te documentezi aproape zilnic despre ce se întâmplă nou în astronomie. Ai la dispoziție atât site-uri românești (www.astro-info.ro) cât și străine (nasa.gov, spaceweather.com). În plus poți chiar să te abonezi la reviste prestigioase de astronomie, de genul SkyandTelescope sau Astronomy. Astfel vei putea îmbina aspectele științifice cu cele ale unui hobby. Dacă preferi ceva mai clasic, te poți îndrepta spre cărți sau ghiduri de observație care se găsesc prin librării sau biblioteci.

3. Încearcă înainte de a cumpăra

Înainte de a cumpăra un telescop este recomandabil să îl încerci pe acela sau pe unul asemănător. Uneori cei de la clubul de astronomie din orașul tău s-ar putea să dețină un model asemănător și cu siguranță te vor lăsa să îl încerci la o ieșire observațională. Rezervă-ți timp pentru această activitate, vizitează magazinele, întreabă pe cei cu experiență și garantat vei face alegerea cea mai bună.

4. Alege cu grijă locul de observații

Dacă vrei să observi Soarele, Luna, planetele sau stelele duble, nu contează extrem de mult ce locație îți alegi. Dar pentru a vedea obiecte slab strălucitoare și difuze, ca  nebuloasele sau galaxiile, ai nevoie de un cer negru. Câteva lucruri pe care trebuie să le verifici sunt poluarea luminoasă, distanța până la locul de observații, portabilitatea telescopului, cât de sigur este locul și condițiile meteo. Referitor la condițiile meteo, trebuie să observăm cât de senin va fi cerul și dacă este turbulență sau nu.

5. Observă Soarele cât poți de mult

Soarele este o țintă interesantă pentru începători pentru că este mare, luminos și plin de lucruri care se modifică zilnic. În orice caz, orice astronom trebuie să știe că Soarele nu se privește direct, nici cu ochiul liber, nici prin instrument. Trebuie să folosim un filtru potrivit care elimină radiațiile ultraviolete și infraroșii și care reduce luminozitatea Soarelui la un nivel acceptabil. Petele solare sunt foarte interesante pentru a fi observate și monitorizate.

6. Confortul este esențial

Confortul nu înseamnă doar să fim îmbrăcați adecvat în timpul iernii. El are de a face și cu poziția în care stăm atunci când ne uităm prin telescop. Dacă avem o poziție inconfortabilă și care ne solicită mușchii la maxim, este bine să încercăm să îmbunătățim situația. Putem să achiziționăm chiar un scaun pentru observații sau daca telescopul ne permite putem să observăm stând în picioare.

7. Fotografia este frumoasă, dar mare consumatoare de timp

Firește că dacă dorești poți și tu să faci fotografii obiectelor cerești. Totuși trebuie să știi că acest lucru cere foarte mult timp. De asemenea obținerea unei fotografii de o calitate înaltă implică două faze: realizarea cadrelor și procesarea. Există multe resurse care te pot ajuta să înveți arta astrofotografiei. Citește cât mai mult, fotografiază cât mai mult și vei obține rezultate pe care vei putea să le arați cu mândrie și altora.

8. Ține un jurnal

Chiar dacă nu ești omul jurnalelor, o astfel de unealtă este foarte utilă pentru a-ți aminti ce și când ai observat. De asemenea poți scrie ce detalii ai văzut, ce instrument ai folosit, optica folosită și condițiile meteo. De asemenea se poate nota și magnitudinea limită, adică ce magnitudine are cea mai slabă stea observabilă.

9. Devino un astronom social

Astronomia nu este un hobby care să îl ții doar pentru tine. Poți vizita planetarii, ieși la un star party, scrie pe forumuri sau te poți alătura unui club. Probabil alăturarea la un club este cea mai bună alegere deoarece împreună cu membrii clubului vei putea participa la seminarii, la cursuri, la observații și la o mulțime de alte evenimente. Implică-te cât poți de mult și rezultatele vor fi pe măsură.

10. Observă totul!

Încearcă să nu te limitezi la un domeniu de nișă în astronomie. Gustă puțin din fiecare și apoi decide dacă vrei să dedici mai mult timp unuia sau altuia. Spectacolul ceresc este prea complex pentru a ne limita doar la câteva aspecte. Așa că poți să te bucuri de comete, meteori, planete, Lună, eclipse, galaxii, nebuloase și multe altele. Doar încercându-le pe fiecare vei putea să te bucuri de univers și să te feliciți pentru că ți-ai ales un hobby cu adevărat interesant.

Așa că nu mai sta pe gânduri și începe chiar de azi minunata călătorie în lumea a tot ce ne înconjoară. Cu siguranță nimeni nu va regreta alegerea făcută.


Grupul Român de Stele Duble

Posted in Proiecte astronomice on Iunie 9, 2010 by Claudia Hotea

Blogul AstroClick doreşte să încurajeze şi să sprijinească iniţiavele astronomice româneşti. O iniţiativă lăudabilă la care vă încurajez să participaţi dacă sunteţi interesaţi de subiect este Grupul Român de Stele Duble.

Grupul de stele duble este o echipă de astronomi amatori interesaţi de domeniul stelelor duble. Ei încearcă să realizeze diverse proiecte legate de acest domeniu. Proiectele lor sunt deschise oricărui astronom amator care are o serie de cunoştinţe minime legate de aceast domeniu.  Proiectele sunt astfel structurate încât părţi din ele să poată fi rezolvate separat de persoane diferite cu posibilităţi diferite din punct de vedere al echipamentului.

Printre proiectele lor curente se află şi proiectul Măsurători duble insuficient observate. Scopul principal al acestui proiect este măsurarea unor stele duble insuficient observate din catalogul WDS. Proiectul se doreşte a fi iterativ: se va propune o listă de obiecte spre observare/măsurare. Cand această listă este epuizată se centralizează rezultatele ce vor fi publicate în revista JDSO sau într-o altă revistă agreeată de WDS.

Dacă doriţi să participaţi la activităţile acestui grup, vă puteţi afla detalii pe pagina de web a Grupului Român de Stele Duble. De asemenea cei care doresc să se înscrie în acest grup o pot face la acest LINK. Le dorim membrilor grupului rezultate cât mai frumoase în acest domeniu.

Implică-te activ!

Posted in Proiecte astronomice on Februarie 26, 2010 by Claudia Hotea

Vă prezentam acum mult timp câteva informaţii despre Galaxy Zoo şi despre cum va puteţi implica chiar din faţa calculatorului vostru, stând comod în fotoliu în diverse proiecte de cercetare existente. Pentru cei interesaţi şi doritori, totul este foarte simplu. Accesaţi proiectul de cercetare dorit, urmaţi un scurt tutorial, la care aveţi acces ori de câte ori sunteţi în dubiu sau doriţi să vă împrospătaţi memoria şi vă puneţi pe treabă.

Galaxy Zoo 2 – este un proiect interesant care are de a face în principal cu galaxiile observate. Prin clasificarea aspectului galaxiilor fotografiate puteţi să îi ajutaţi pe astronomi să găsească elemente cheie din procesul de formare şi evoluţie a galaxiilor. Până acum au fost făcute 50 de milioane de clasificări, dar încă mai sunt nevoie de multe. Proiectul Galaxy Zoo 2 îl găsiţi AICI.

Solar Stormwatchdupă cum spune şi numele proiectului urmărim posibilele furtuni solare. Proiectul doreşte depistarea exploziilor solare şi urmărirea evoluţiei lor prin spaţiu până în apropierea Pământului. Munca aceasta de cercetare a Soarelui va furniza informaţii preţioase astronauţilor şi îi va avertiza dacă o furtună solară se îndreptă spre ei. Şi de ce nu, poate veţi reuşi să faceţi şi o descoperire ştiinţifică. Proiectul Solar Stormwatch îl găsiţi AICI.

Galaxy Zoo Mergers – este un proiect adiacent al Galaxy Zoo. Importanţa lui este vitală în înţelegerea şi depistarea modului de coliziune a galaxiilor din univers. În cadrul acestui proiect, puteţi să identificaţi modul de coliziune a galaxiilor şi să le regăsiţi în simulările realizate de către astronomi.  Proiectul Galaxy Zoo Mergers îl găsiţi AICI.

Galaxy Zoo Supernovae – Câţi dintre noi oare nu au dorit să descopere o supernovă? Acest lucru este acum posibil. În programul Supernovae, vă sunt puse la dispoziţie sute de fotografii realizate de telescoapele lumii. Tot ce trebuie să faceţi este să vă apucaţi de treabă şi cine ştie poate veţi descoperi o supernovă. Proiectul Galaxy Zoo Supernovae îl găsiţi AICI.

Tuturor celor doritori să se implice activ în aceste proiecte, le dorim mult succes şi la cât mai multe descoperiri ştiinţifice.

Desenul astronomic – 5 paşi esenţiali

Posted in Astro-ştiri, Proiecte astronomice on Februarie 4, 2010 by Claudia Hotea

” Dar eu nu pot să desenez!” este fraza pe care o auzim de multe ori când vine vorba de desen, pictura sau orice alt subiect de felul acesta. Chiar dacă pentru mulţi dintre noi a desena un om de exemplu, înseamnă 5 linii şi un cerc, nu trebuie să fii artist ca să realizezi un frumos desen astronomic. Schiţarea unui obiect astronomic nu este nici pe departe dificilă dacă ne înarmăm cu răbdare şi lăsăm graba la o parte.

În primul rând avem nevoie de un telescop, lunetă sau binoclu. Apoi ne trebuie o suprafaţă tare, de exemplu un clipboard sau orice altceva credem de cuviinţă, o foaie de hârtie pe care este desenat un cerc care reprezintă câmpul vizual al instrumentului şi câteva creioane ascuţite cu radieră. De asemenea avem nevoie de o lanternă cu lumină roşie, sau o lanternă pe care am lipit bandă roşie pentru a ne proteja vederea pe timp de noapte. Acum suntem gata pentru a crea propria operă de artă astronomică.

Pasul 1: Stabiliţi ce obiect (galaxie, roi de stele, etc) doriţi să desenaţi şi fixaţi telescopul pe el având grijă ca acesta să fie în centru. Folosiţi un ocular corect astfel încât tot obiectul cât şi alte stele înconjurătoare să intre în câmpul ocularului.

Pasul 2: Începeţi prin a desena stelele cele mai strălucitoare sau trăsăturile cele mai evidente. Desenaţi fiecare stea ţinând cont de poziţia ei faţă de centrul şi marginile câmpului vizual. Încercaţi să observaţi orice aşezare specifică de stele, gen triunghi, linii curbe şi altele. Aveţi grijă ca fiecare stea nou desenată să ţină seama de poziţia ei faţă de stelele deja existente pe hârtie. Încercaţi să reprezentaţi strălucirea stelelor prin puncte mai îngroşate pentru cele mai strălucitoare sau mai mici pentru cele mai puţin strălucitoare.

Pasul 3: Încercaţi să identificaţi cele mai slabe stele din câmpul vizual şi să le reprezentaţi cât mai fidel. Punctele respective nu trebuie să fie foarte îngroşate.

Pasul 4: Străduiţi-vă să identificaţi şi stelele care sunt aproape de magnitudinea limită şi reprezentaţi-le prin puncte mici. Pentru obiecte deep-sky, încercaţi să observaţi şi cele mai fine detalii.

Pasul 5: Opera de artă este aproape gata. Tot ce mai trebuie să faceţi este să îi daţi un titlu şi să notaţi data, ora, telescopul folosit, ocularul folosit şi condiţiile de observare.

Desenul astronomic poate că nu este la fel de rapid şi de exact ca şi fotografia digitală, dar ne dă posibilitatea să privim îndelung subiectul desenat. Astfel putem observa nuanţe şi lucruri pe care nu le vedem privind fugitiv prin telescop.

În partea stângă-sus, putem observa un frumos desen realizat de către prof. Sorin Hotea, cometei 17P/Holmes. Desenul a fost realizat pe o foaie normală de hârtie, apoi a fost scanat şi i-au fost inversate culorile pentru a obţine efectul de cer negru. Pentru cei care doresc să înceapă să deseneze astronomic, vă oferim o fişă de observaţii utilă tuturor. Fişa o puteţi descărca de AICI. Mult succes tuturor!!!

Impact lunar – 9 octombrie 2009

Posted in Astro-ştiri, Luna, Proiecte astronomice, Sateliţi naturali on Octombrie 8, 2009 by Claudia Hotea

În dimineaţa zilei de 9 octombrie 2009, sonda NASA LCROSS şi racheta Centaur se vor prăbuşi controlat pe suprafaţa Lunii.  Impactul celor două obiecte au scopul de a descoperi urme de apă îngheţată care s-ar putea afla pe solul craterului Cabeus. Craterul Cabeus este situat aproape de polul sud al Lunii.

Descoperirea resurselor de apă pe Lună este un lucru important atât ştiinţific cât şi economic. Costurile care implică transportarea unui litru de apă de pe Pământ pe Lună se ridică la aproape 30.000 de dolari. O sumă considerabilă pentru orice proiect care se vrea a fi dezvoltat pe Lună. Dacă NASA va găsi resurse de apă pe Lună, aceasta ar putea însemna enorm pentru viitori colonizatori ai săi. Pe lângă întrebuinţarea fizică a apei, molecula de apă poate fi folosită pentru producerea de oxigen sau de combustibil pentru rachete.

Urmele de apă vor fi căutate în cei doi nori de praf care se vor ridica după cele două impacturi. Telescopul spaţial Hubble, sonda LRO şi alte telescoape de pe Pământ vor monitoriza zona impactului pentru a depista urme de apă. Cercetătorii care se ocupă de această emisiune spun că norul de praf dislocat de impact va putea fi văzut chiar şi cu telescoapele care au apertura de 10 inci.

Vom putea urmări live momentul impactului în jurul orei 14:30 pe NASA TV.

Explorează Luna cu Astroclick – partea a II-a

Posted in Luna, Proiecte astronomice, Sateliţi naturali on Octombrie 1, 2009 by Claudia Hotea

După o scurtă perioadă de absenţă AstroClick revine cu partea a doua din seria „Explorează Luna cu AstroClick”. Suntem siguri că aţi reuşit să vedeţi primele trei cratere propuse, iar acum vom continua periplul lunar cu încă trei cratere.

1. Craterul lui Copernicus

Craterul lui Copernicus este una dintre cele mai faimoase formaţiuni lunare. Această zonă de impact este centrul unui sistem de raze care se întind pe o suprafaţă de 800 de km. Copernicus are o lăţime de 93 km. Din cauza adâncimii sale considerabile de 3750 metri, răsăritul şi apusul soarelui crează nişte jocuri de lumini şi umbre spectaculoase. Cel mai înalt vârf din interiorul craterului se ridică până la 1200 metri deasupra bazei craterului. Copernicus are o formă preponderent hexagonală.

2. Craterul Torricelli

Craterul Torricelli are o formă mai ciudată de pară. Această formă îşi are explicaţia prin faptul că partea sa vestică este deschisă şi comunică cu un alt crater mai mic. Ambele structuri se găsesc în partea superioară a unei formaţiuni circulare denumită Torricelli R. Craterul principal situat la est are o lungime de 11 km, iar întreaga formaţiune se întinde pe circa 23 de kilometri.

3. Craterul Gassendi

Craterul Gassendi este o formaţiune extrem de frumoasă şi interesantă ce măsoară 110 km lungime. Datorită particularităţilor sale spectaculoase ne va reţine atenţia cu siguranţă un timp îndelungat. Craterul Gassendi conţine un sistem complex de dealuri, rifturi şi munţi care dau personalitate craterului. La nord craterul Gassendi A comunică cu Gassendi B. Împreună cele două cratere dau impresia unui inel cu diamente.

Vă provocăm să exploraţi Luna în căutarea celor prezentate mai sus şi să rămâneţi aproape de AstroClick pentru următoarele părţi din Explorează Luna cu AstroClick. Pentru a vă uşura munca puteţi accesa această hartă lunară unde se regăsesc principalele forme de relief. Harta o puteţi descărca AICI.