Mic îndrumar pentru astronomul incepător

Astronomia a fost, este și va fi o știință interesantă, palpitantă, plină de curiozități care va atrage mereu noi și noi amatori. Nu trebuie neapărat să fi absolvit studii de specialitate sau să lucrezi în acest domeniu pentru a te bucura de cer și a-i observa detaliile. A fi un astronom amator are multe avantaje. Poți să citești tot timpul ceva nou și interesant sau de ce nu, chiar să participi la diferite manifestări sub cerul înstelat. Dar pentru mulți începători cerul pare mai mult o îngrămădeală de stele și pur și simplu nu știu de unde să înceapă și mai ales încotro să se îndrepte. Dacă te încadrezi în această categorie, relativ pierdută, să zic așa, „în spațiu”, următorii pași sunt cât se poate de utili pentru tine:

1. Învață cerul la modul general

Încearcă să deprinzi cunoștințele de bază referitoare la mișcările aparente a obiectelor pe cer și în spațiu, principiile de bază ale orientării pe bolta cerească, fazele Lunii, etc. De asemenea este foarte folositor să înveți cât mai rapid constelațiile cele mai cunoscute. Poți începe cu cele mai strălucitoare și poți învăța câteva în fiecare anotimp. De exemplu, încearcă să descoperi pe cerul de iarnă Taurus și Orion, iar pe cel de vară Scorpius și Cygnus.

2. Studiază subiectul la modul serios

Încearcă să te documentezi aproape zilnic despre ce se întâmplă nou în astronomie. Ai la dispoziție atât site-uri românești (www.astro-info.ro) cât și străine (nasa.gov, spaceweather.com). În plus poți chiar să te abonezi la reviste prestigioase de astronomie, de genul SkyandTelescope sau Astronomy. Astfel vei putea îmbina aspectele științifice cu cele ale unui hobby. Dacă preferi ceva mai clasic, te poți îndrepta spre cărți sau ghiduri de observație care se găsesc prin librării sau biblioteci.

3. Încearcă înainte de a cumpăra

Înainte de a cumpăra un telescop este recomandabil să îl încerci pe acela sau pe unul asemănător. Uneori cei de la clubul de astronomie din orașul tău s-ar putea să dețină un model asemănător și cu siguranță te vor lăsa să îl încerci la o ieșire observațională. Rezervă-ți timp pentru această activitate, vizitează magazinele, întreabă pe cei cu experiență și garantat vei face alegerea cea mai bună.

4. Alege cu grijă locul de observații

Dacă vrei să observi Soarele, Luna, planetele sau stelele duble, nu contează extrem de mult ce locație îți alegi. Dar pentru a vedea obiecte slab strălucitoare și difuze, ca  nebuloasele sau galaxiile, ai nevoie de un cer negru. Câteva lucruri pe care trebuie să le verifici sunt poluarea luminoasă, distanța până la locul de observații, portabilitatea telescopului, cât de sigur este locul și condițiile meteo. Referitor la condițiile meteo, trebuie să observăm cât de senin va fi cerul și dacă este turbulență sau nu.

5. Observă Soarele cât poți de mult

Soarele este o țintă interesantă pentru începători pentru că este mare, luminos și plin de lucruri care se modifică zilnic. În orice caz, orice astronom trebuie să știe că Soarele nu se privește direct, nici cu ochiul liber, nici prin instrument. Trebuie să folosim un filtru potrivit care elimină radiațiile ultraviolete și infraroșii și care reduce luminozitatea Soarelui la un nivel acceptabil. Petele solare sunt foarte interesante pentru a fi observate și monitorizate.

6. Confortul este esențial

Confortul nu înseamnă doar să fim îmbrăcați adecvat în timpul iernii. El are de a face și cu poziția în care stăm atunci când ne uităm prin telescop. Dacă avem o poziție inconfortabilă și care ne solicită mușchii la maxim, este bine să încercăm să îmbunătățim situația. Putem să achiziționăm chiar un scaun pentru observații sau daca telescopul ne permite putem să observăm stând în picioare.

7. Fotografia este frumoasă, dar mare consumatoare de timp

Firește că dacă dorești poți și tu să faci fotografii obiectelor cerești. Totuși trebuie să știi că acest lucru cere foarte mult timp. De asemenea obținerea unei fotografii de o calitate înaltă implică două faze: realizarea cadrelor și procesarea. Există multe resurse care te pot ajuta să înveți arta astrofotografiei. Citește cât mai mult, fotografiază cât mai mult și vei obține rezultate pe care vei putea să le arați cu mândrie și altora.

8. Ține un jurnal

Chiar dacă nu ești omul jurnalelor, o astfel de unealtă este foarte utilă pentru a-ți aminti ce și când ai observat. De asemenea poți scrie ce detalii ai văzut, ce instrument ai folosit, optica folosită și condițiile meteo. De asemenea se poate nota și magnitudinea limită, adică ce magnitudine are cea mai slabă stea observabilă.

9. Devino un astronom social

Astronomia nu este un hobby care să îl ții doar pentru tine. Poți vizita planetarii, ieși la un star party, scrie pe forumuri sau te poți alătura unui club. Probabil alăturarea la un club este cea mai bună alegere deoarece împreună cu membrii clubului vei putea participa la seminarii, la cursuri, la observații și la o mulțime de alte evenimente. Implică-te cât poți de mult și rezultatele vor fi pe măsură.

10. Observă totul!

Încearcă să nu te limitezi la un domeniu de nișă în astronomie. Gustă puțin din fiecare și apoi decide dacă vrei să dedici mai mult timp unuia sau altuia. Spectacolul ceresc este prea complex pentru a ne limita doar la câteva aspecte. Așa că poți să te bucuri de comete, meteori, planete, Lună, eclipse, galaxii, nebuloase și multe altele. Doar încercându-le pe fiecare vei putea să te bucuri de univers și să te feliciți pentru că ți-ai ales un hobby cu adevărat interesant.

Așa că nu mai sta pe gânduri și începe chiar de azi minunata călătorie în lumea a tot ce ne înconjoară. Cu siguranță nimeni nu va regreta alegerea făcută.

Cea mai tânără gaură neagră descoperită

Astronomii de la NASA au descoperit cu ajutorul Observatorului cu Raze X Chandra dovezi ale existenţei unei găuri negre aflată în vecinătatea noastră cosmică. Gaura neagră care are o vârstă de 30 de ani, oferă o ocazie unică de a urmări dezvoltarea acestui tip de obiect încă de la începuturile sale. Ea va ajuta cercetătorii să înţeleagă cum explodează stelele masive, care dintre ele lasă în urmă găuri negre sau stele neutronice şi numărul de găuri negre din galaxia noastră şi din alte galaxii.

Obiectul descoperit este o rămăşiţă a supernovei SN 1979C, o supernovă din galaxia M100, aflată la aproximativ 50 de milioane de ani lumină de Pământ. Datele adunate de astronomi arată faptul că o sursă strălucitoare de raze X a rămas constantă din 1995 până în 2005. Acest lucru sugerează faptul că obiectul respectiv este o gaură neagră care se hrăneşte cu materia rămasă în urma supernovei.

Chiar dacă dovezile înclină spre ipoteza unei găuri negre nou formate în SN 1979 C, o altă posibilitate la fel de fascinantă ar fi că responsabilă pentru emisia de raze X este o stea neutronică tânără care se învârte foarte rapid şi împrăştie un vânt solar puternic încărcat cu particule energetice. Această ipoteză ar face din SN 1979 C cea mai tânără şi mai strălucitoare nebuloasă pulsar şi cea mai tânără stea neutronică cunoscută până în prezent. Pulsarul din Crab nebula este cel mai cunoscut exemplu de acest fel şi are vârsta de 950 de ani.

Bucuriile nopților de toamnă

Este ușor să îți placă zilele frumoase și însorite de toamnă, cu covoare de frunze prin parcuri, păsări călătoare în văzduh și cerul albastru și senin. Dar și nopțile de toamnă ne provoacă adevărate bucurii. Toamna ne aduce nopți mai lungi, adică mai mult timp de observații. Totuși trebuie să ne echipăm corespunzător, pentru că pe cât de frumoasă e noaptea pe atât de răcoroasă. Cât despre obiectele pe care le putem observa, fiecare astronom are de unde alege.

Cele două galaxii spirală din Andromeda (M31) și din Triangulum (M33) ne vor încânta nopțile. Pleiadele și Hyadele apar din nou pe pergamentul ceresc și le putem găsi în constelația Taurus, o constelație de început de iarnă. Perseus, care este considerată o constelație tradițională de toamnă, ascunde două comori: roiul Alpha Persei și roiul dublu din Perseu. Aceste ținte astronomice sunt spectaculoase atât prin telescop, cât și prin binoclu. Totodată cerul nord-estic este dominat de Cassiopeia, Andromeda și Perseus, care se pot observa în toată splendoarea lor. Dacă sunteți interesați în stele variabile, țintele în această toamnă sunt Delta Cephei, Algol din Perseus și Mira din Cetus. Mira urmează să ajungă la maxim chiar în luna octombrie, deci urmăriți-o cu atenție.

Pentru cei ce doresc să aibe o listă completă a evenimentelor lunii octombrie și harta cerului pe luna octombrie o puteți descărca de AICI, site-ul Astro-Info punându-vă gratuit la dispoziție lunar această unealtă extrem de folositoare.

Soarele se trezește

După o lungă perioadă de inactivitate Soarele nostru începe să se trezească și să fie activ în cadrul acestui nou ciclu solar. Duminica dimineața suprafața solară a erupt și a aruncat tone de plasma și atomi ionizați în spațiul interplanetar. Astăzi dimineața s-a așteptat un adevărat show de lumini ale aurorei boreale. Această explozie este prima explozie majoră solară îndreptată spre Pământ, după o perioadă de acalmie. Soarele are un ciclu normal de activitate de circa 11 ani în medie. Ultimul maxim solar a fost în 2001 și ultimul minim a fost de lungă durată. Această erupție este unul din primele semne că Soarele se îndreaptă spre un nou maxim.

Erupția solară a fost fotografiată de SDO (Solar Dynamics Observatory) în mai multe lungimi de undă. Când o astfel de erupție atinge Pământul, ea interacționează cu câmpul magnetic al planetei putând să cauzeze furtuni geomagnetice. Particulele solare urmează axele magnetice înspre polii Pământului. Aceste particule se ciocnesc cu atomii de azot și de oxigen din atmosferă, care astfel ajung să strălucească, fenomen cunoscut de noi sub denumirea de aurore. În mod normal aurorele sunt vizibile la latitudini apropiate de poli. Totuși o furtună geomagnetică poate provoca aurore la latitudine inferioare.

În nopțile de 4 și 5 august astronomii sunt în alertă pentru a observa aurorele. În noaptea de 3/4 august, observatori din Germania au raportat apariția aurorelor. Pentru cei care doresc să vadă fotografiile de noaptea trecută cu aurorele boreale, vă invit să răsfoiți galeria dedicată de pe SPACEWEATHER.

Impresii Dark Skies 2010

În sfârşit am ajuns şi noi acasă după săptămâni destul de solicitante, dar care ne-au făcut o plăcere deosebită de a petrece timp în natură. Anul acesta am organizat a doua ediţie a taberei de astronomie Dark Skies a Astroclubului SARM Sighet. Deşi a fost amânată cu vreo două zile din cauza unei ploi care părea să nu se mai oprească, tabăra a debutat bine şi pot spune că în general am avut cer senin. Din cele şase nopţi petrecute la observaţii, patru au fost cu adevărat senine şi condiţiile de observaţii au fost excelente.

Anul acesta am avut în medie 15 participanţi, numărul lor variind pe perioada taberei. Participanţii au fost din Sighet, Cluj, Baia Mare şi Bucureşti. Pe lângă distracţia din timpul zilei, seara s-a făcut astronomie. Am avut în dotare un total de 4 telescoape, o lunetă portabilă şi trei binocluri. Pe lângă ţintele astronomice clasice deja şi sesiunile de orientare pe cer, am observat şi diverse curiozităţi care ne-au ţinut în priză toată noaptea. Am avut ocazia de a vedea un frumos Jupiter cu o minutată pata roşie şi o mulţime de benzi pe el. Am observat şi celelalte planete, în special  Uranus, Neptun şi piticul Pluto. În câteva seri s-au realizat mini-maratoane pe teme de nebuloase planetare, stele duble şi obiecte Messier. Observaţiile concrete s-au completat cu atelierele din timpul zilei, unde s-au discutat diverse aspecte ale astronomiei.

Ne bucurăm atât eu cât şi Sorin că această a doua ediţie a fost un real succes şi aşteptăm cu nerăbdare anul viitor şi un nou Dark Skies. Pozele vor veni şi ele curând. Până atunci rămâneţi aproape de AstroClick revenit din vacanţa astronomică.

Tabăra Dark Skies 2010

Momentan sunt plecată în tabăra de astronomie Dark Skies 2010. Revenirea după 15 iulie cu impresii proaspete. Până atunci vă doresc şi mai ales îmi doresc : Cer senin!

Hubble la aniversară

Astăzi, 24 aprilie 2010, NASA si Institutul Ştiinţific al Telescoapelor Spaţiale sărbătoresc 20 de ani de existenţă a telescopului spaţial Hubble. Cele două organizaţii marchează acest eveniment în Baltimore prin prezentarea unei noi fotografii uimitoare realizate de Hubble şi prin diverse activităţi educaţionale online. De asemenea NASA oferă posibilitatea oamenilor obişnuiţi să exploreze galaxiile din confortul locuiţelor lor sau să trimită prietenilor carduri cu telescopul Hubble.

Fotografia spectaculoasă care va fi prezentată azi publicului şi pe care o puteţi vedea în stânga sus reprezintă o mică porţiune din bine-cunoscutelor zone în care iau naştere noi stele, Nebuloasa Carina. Stâlpi înalţi de 3 ani-lumină compuşi din hidrogen răcit şi praf se înalţă ca un zid al nebuloasei.

Hubble este cel mai longeviv, notoriu şi prolific observator spaţial. A fost lansat pe 24 aprilie 1990 de către naveta spaţială Discovery, în cadrul misiunii STS-31. Descoperirile lui Hubble au revoluţionat aproape toate domeniile cercetării astronomice de la cea planetară până la cosmologie. Până în prezent Hubble a observat peste 30,000 de zone celeste şi a produs mai mult de jumătate de milion de fotografii. Ultima misiune de întreţinere a Hubble a avut loc în mai 2009. În urma acestei misiune puterea telescopului s-a mărit de 100 de ori.

Îi dorim telescopului Hubble şi cercetătorilor care se ocupă de el cât mai mulţi ani de activitate. Totuşi se preconizează că în perioada 2013-2021, Hubble să fie scos de pe orbită şi înlocuit cu un alt telescop mai performant. Până atunci sperăm ca telescopul spaţial Hubble să mai dezvăluie şi alte mistere ale universului.

Ziua Astronomiei 2010

Ziua Astronomiei este principala activitate a astronomilor la nivel mondial prin care oricine poate să observe în mod gratuit, din locuri publice, frumuseţile cerului înstelat. În 2010, Ziua Astronomiei are loc primavara pe 24 aprilie şi toamna pe 16 octombrie.

Cu ocazia Zilei Astronomiei din 24 aprilie 2010, Astroclubul SARM Sighet organizează în municipiul de pe malul Tisei un eveniment pentru public. Manifestările vor avea loc în parcul Grădina Morii (spre Stadionul Municipal) începand cu ora 17. Programul zilei debutează cu observaţii solare prin instrumente dotate cu filtre speciale. Până la lasarea serii se vor purta discuţii pe teme astronomice şi în limita posibilităţilor, se vor da răspunsuri întrebărilor publicului. Odată cu apropierea apusului se va trece la observarea Lunii şi a luceafarului de seară – planeta Venus pe cerul încă luminat de Soare. În cazul în care condiţiile o vor permite, vizitatorii vor putea să observe şi unele constelaţii arătate, bineînţeles, de către organizatori. Seara de observaţii se va încheia în jurul orei 22.00.

Astroclubul SARM Sighet lanseaza tuturor celor interesati invitaţia de a participa la această manifestare. Sunteţi asteptaţi cu drag !

Întâlnire de gradul 3 cu Gliese 710

Dacă ameninţările legate de Nemesis şi Nibiru erau o simplă păcăleală de copii, o nouă ameninţare de data aceasta reală se poate abate asupra sistemului nostru solar. Acest fapt nu înseamnă că Terra va pieri într-o catastrofă de proporţii cosmice, dar o parte din sistemul nostru solar va fi afectat mai mult sau mai puţin.

Ameninţarea vine din partea stelei Gliese 710. Această stea este o obscură pitică portocalie de magnitudinea 10, situată la 63 de ani-lumină distanţă în constelaţia Serpens. Astronomii au început să observe atent această stea în urmă cu un deceniu şi au constatat că în viitorul foarte îndepărtat Gliese 710 ar putea trece la o distanţă de 1,3 ani-lumină de Soare.

Totuşi această distanţă nu este suficient de mare pentru a perturba planetele de pe orbitele lor. Pe de altă parte ar putea cauza nişte perturbări în Norul lui Oort. Acesta este locul unde îşi au sălaşul milioane de comete şi se întinde până la limita atracţiei gravitaţionale a Soarelui. Cercetătorii estimează că cele 2,4 milioane de obiecte din Norul lui Oort pot fi perturbate şi puse pe o traiectorii care să întâlnească Pământul. Riscul ca o cometă să lovească planeta noastră însă creşte cu doar 10%.

Astfel de mişcări şi de întâlniri cosmice au mai avut loc, iar urmările lor se pot vedea prin discontinuităţile din Norul lui Oort. Totuşi nu este cazul să ne alarmăm. Următoarea întâlnire de acest gen este preconizată abia peste 1 milion şi jumătate de ani. Până atunci ne vom bucura de cometele care vin frumos şi regulat prin sistemul nostru solar.

Lumina zodiacală

Deşi poate uitându-vă la titlul acestui post vă vin în minte tot felul de lucruri mistico-magice, lumina zodiacală nu este nici unul dintre acestea, ci o frumoasă strălucire a cerului de seară sau de dimineaţă. Zilele acestea de primăvară sunt propice pentru astronomii din emisfera nordică în căutarea luminii zodiacale.

Pe cât de frumoasă şi de misterioasă e, pe atât de greu de sesizat. De ce greu? Pentru că avem nevoie de un cer negru ca păcura, fără poluare luminoasă, pentru a o putea vedea. Lumina zodiacală apare primăvară, după amurg ca un con de lumină şi poate fi urmărită de-a lungul eclipticii. Toamna ea apare pe cerul de dimineaţă. Frumuseţea ei se poate vedea în fotografia alăturată, dar originea ei a rămas până nu demult un mister.

Lumina zodiacală este cunoscută încă de pe vremea profetul islamic Mohamed, care a descris-o, în contextul celor cinci rugăciuni ale zilei şi a numit-o „zorii falşi” (al-fajr al-kaadhib‎ الفجر الكاذب).  El face distincţia între lumina zodiacală de seară şi crepusculul de dimineaţă. Aceste descrieri astronomice şi aplicaţii practice au fost un element vital în definirea epocii de aur a astronomiei islamice.

Cercetările ulterioare au demonstrat că lumina zodiacală se formează cu ajutorul luminii solare care se reflectă în minusculele fire de praf care se străbat haotic zona interioară a sistemului solar. Din moment ce strălucirea e mai puternică de-a lungul eclipticii, este logic să presupunem că asteroizii au avut un rol important în formarea sa. Descoperirile recente au stabilit că praful cometelor trebuie să joace un rol important în această mixtură de praf.

Dar până când oamenii de ştiinţă vor determina cu exactitate compoziţia prafului care este „vinovat” pentru lumina misterioasă, vă invit să o căutăm pe cerul serii. Iar dacă nu o vom vedea vă invit să ne bucurăm de Apod-ul zilei de 12 februarie 2009, o fericită întâlnire între Caleea Lactee şi lumina zodiacală.